Dosarul microbuzelor electrice din PNRR: investigația Parchetului European vizează posibile nereguli generalizate în achizițiile publice din România

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a confirmat că Parchetul European a deschis oficial o investigație privind modul în care au fost realizate achizițiile de microbuze electrice școlare finanțate prin PNRR. Ancheta, declanșată în urma unei sesizări făcute de ministru, vizează diferențe semnificative de preț și posibile disfuncționalități în procedurile de atribuire a contractelor.

Demersul vine după luni de controale și analize care au indicat un posibil tipar de supraevaluare a costurilor și de concentrare a contractelor în jurul unui singur operator economic.

Prețuri fluctuante fără justificare tehnică

Unul dintre principalele elemente investigate este variația extremă a prețurilor pentru același tip de microbuz electric (16+1 locuri). Datele centralizate arată că:

• cel mai mic preț a fost de aproximativ 99.000 euro/unitate;
• cel mai mare preț a ajuns la circa 263.000 euro/unitate.

Această diferență de peste 160% nu este susținută de diferențe tehnice semnificative, potrivit concluziilor preliminare.

Investigațiile realizate de Reporter de Iași au evidențiat cazuri concrete:

• Iași: peste 200.000 euro per microbuz;
• Olt: aproximativ 262.000 euro;
• Brașov: în jur de 150.000 euro pentru același model.

Aceste discrepanțe sugerează posibile probleme în modul de stabilire a prețurilor sau în evaluarea ofertelor depuse în cadrul licitațiilor.

Dominanța unui singur furnizor pe piață

Un alt aspect esențial analizat de anchetatori este rolul companiei Aveuro Internațional SRL, care apare ca principal furnizor în majoritatea contractelor.

Conform datelor din sistemul de achiziții publice:

• compania a câștigat cel puțin 35 de contracte;
• valoarea totală a acestora depășește 135 de milioane de euro;
• ponderea în piață este estimată la peste 50%.

Această concentrare ridică suspiciuni privind existența unei competiții limitate și posibile vulnerabilități în mecanismele de atribuire.

Cazuri punctuale care ridică semne de întrebare

Printre exemplele analizate se numără și achizițiile realizate de Consiliul Județean Bihor, condus la momentul respectiv de Ilie Bolojan.

Instituția a cumpărat 25 de microbuze electrice la un preț mediu de aproximativ 218.000 euro/unitate. Comparativ, valoarea de referință estimată la nivel european este de 80.000–90.000 euro, ceea ce înseamnă un cost de aproape trei ori mai mare.

Diferențe similare au fost identificate și în alte județe, ceea ce sugerează că problema nu este izolată, ci ar putea avea un caracter sistemic.

Verificări extinse la nivel național

În total, 40 de județe au derulat 74 de proceduri de achiziție pentru microbuze electrice școlare. În urma controalelor dispuse de ministrul Pîslaru, au fost identificate:

• variații majore de preț pentru produse identice;
• lipsa unor standarde unitare de evaluare;
• posibile deficiențe în documentațiile de atribuire.

Rezultatele au fost transmise către Departamentul pentru Lupta Antifraudă și Consiliul Concurenței pentru analize suplimentare.

Posibile implicații juridice și financiare

Ancheta deschisă de Parchetul European ar putea avea consecințe semnificative, în funcție de rezultatele finale. Printre scenariile analizate se numără:

• stabilirea unor corecții financiare și recuperarea fondurilor europene;
• sancțiuni pentru autoritățile contractante;
• deschiderea unor dosare penale în cazul confirmării unor fapte de fraudă sau corupție.

Impactul asupra implementării PNRR

Programul de achiziție a microbuzelor electrice are un rol important în modernizarea transportului școlar, în special în mediul rural. Totuși, neregulile suspectate riscă să afecteze:

• credibilitatea României în gestionarea fondurilor europene;
• ritmul de implementare al proiectelor din PNRR;
• relația cu instituțiile europene de control.

Concluzie: un caz cu implicații sistemice

Cazul microbuzelor electrice nu mai este doar o problemă punctuală, ci indică posibile disfuncționalități la nivelul întregului sistem de achiziții publice. Diferențele mari de preț, concentrarea contractelor și lipsa de uniformitate în proceduri conturează imaginea unui mecanism vulnerabil.

Ancheta în curs va clarifica dacă aceste probleme sunt rezultatul unor erori administrative sau dacă reflectă practici mai grave, cu implicații juridice și financiare majore pentru România.