AUR conduce, dar pierde din viteză. PSD crește constant, iar presiunea economică schimbă comportamentul electoral
Sondajul CURS realizat în perioada 23–27 martie 2026 confirmă faptul că scena politică din România intră într-o fază de ajustare, în care diferențele dintre principalele partide încep să se reducă, iar factorii economici cântăresc tot mai mult în opțiunile alegătorilor. AUR rămâne pe primul loc, însă trendul descendent din ultimele luni devine vizibil.
Potrivit datelor, AUR ar obține 33% din voturi la alegerile parlamentare, în scădere față de 35% înregistrat atât în decembrie 2025, cât și în ianuarie 2026. Deși își păstrează un avantaj consistent, diminuarea indică o posibilă stagnare a creșterii și chiar o ușoară retragere a sprijinului electoral.
PSD ocupă poziția secundă, cu 24%, și este singurul partid major care înregistrează o evoluție pozitivă constantă. De la 22% în decembrie și 23% în ianuarie, social-democrații cresc treptat, sugerând o consolidare a bazei electorale și o capacitate mai bună de a atrage votanți nemulțumiți.
PNL, aflat la guvernare, ajunge la 16%, în scădere continuă. Pierderea de trei procente față de decembrie și de două față de ianuarie reflectă erodarea încrederii publice, posibil pe fondul dificultăților în gestionarea problemelor economice.
USR este cotat la 9%, în ușoară scădere, revenind la nivelul din decembrie. Lipsa unei creșteri semnificative indică o stagnare a partidului într-un moment în care ar fi putut beneficia de slăbirea altor competitori.
UDMR se menține la limita pragului electoral, cu 5%, în timp ce S.O.S. România (4%) și Partidul Oamenilor Tineri (3%) rămân sub prag. Alte partide cumulează 6%, ceea ce arată o fragmentare relativ redusă a electoratului.
Un detaliu important este faptul că PSD ajunge la același nivel cu suma PNL și USR, ceea ce îi oferă un avantaj clar în eventualele negocieri politice pentru formarea unei majorități parlamentare.
În plan social, sondajul evidențiază o nemulțumire aproape generalizată față de modul în care autoritățile au gestionat criza carburanților. 89% dintre respondenți declară că sunt nemulțumiți, iar doar 8% se declară mulțumiți. Acest dezechilibru major reflectă o criză de încredere în capacitatea guvernului de a răspunde eficient problemelor economice.
În ceea ce privește soluțiile, românii indică măsuri fiscale clare: 36% susțin reducerea simultană a accizelor și TVA-ului, 25% reducerea TVA-ului, iar 22% reducerea accizelor. Aceste opțiuni arată o așteptare puternică pentru intervenții directe care să reducă presiunea asupra costurilor de trai.
Impactul scumpirilor este resimțit pe scară largă: 37% dintre respondenți afirmă că sunt afectați în foarte mare măsură, iar 44% în mare măsură. În total, peste 80% dintre români resimt puternic efectele creșterii prețurilor.
Cu un eșantion de 1.517 persoane și o marjă de eroare de ±2,5%, sondajul CURS conturează o imagine clară: scena politică se reechilibrează, iar nemulțumirea economică devine un factor decisiv în orientarea votului.
