Mediul de afaceri sub presiune: crește numărul firmelor dizolvate în România

Primul bilanț statistic al anului 2026 arată o tendință îngrijorătoare în economia românească: numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ comparativ cu aceeași lună din 2025. Conform datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), 5.403 companii și-au încheiat activitatea în luna ianuarie 2026, comparativ cu 3.670 în ianuarie 2025, ceea ce reprezintă o creștere de peste 47% într-un singur an.

Aceste cifre reflectă o presiune puternică asupra mediului de afaceri autohton, într-un context economic marcat de provocări, creșteri de costuri și fluctuații ale cererii, dar și schimbări legislative care pot afecta competitivitatea firmelor, susțin analiștii economici.

București și marile județe – cele mai multe dizolvări

Capitala rămâne epicentrul fenomenului, cu 998 de firme dizolvate în București, în creștere cu peste 50% față de ianuarie 2025. Aceasta se datorează în parte volumului mare de companii înregistrate în municipiu, dar și presiunilor la care sunt supuse afacerile locale.

Pe lista județelor cu cele mai multe firme care și-au încetat activitatea se regăsesc:

• județul Constanța – 291 de firme dizolvate (creștere de 75,3%)

• județul Cluj – 273 de firme (creștere de 52,5%)

• județul Timiș – 248 de firme (creștere de 65,3%)

• județul Ilfov – 235 de firme (creștere de 55,6%)

• județul Dolj – 206 de firme (creștere de 82,3%)

• județul Brașov – 200 de firme (creștere de 56,2%)

Aceste județe sunt importante centre economice regionale, cu un număr mare de întreprinderi active, ceea ce explică în parte și concentrarea dizolvărilor în aceste zone.

Județe cu creșteri procentuale semnificative

Unele județe au înregistrat creșteri procentuale ale dizolvărilor cu adevărat spectaculoase:

• județul Galați – plus 138,8%

• județul Mureș – plus 131,7%

• județul Covasna – plus 106,2%

• județul Gorj – plus 105,6%

Aceste evoluții indică dificultăți economice locale pronunțate, în special în piețele unde firmele mici și mijlocii sunt vulnerabile la fluctuațiile cererii sau la costurile de operare.

La polul opus, doar două județe au înregistrat scăderi ale numărului de firme dizolvate: județul Mehedinți (minus 43,75%) și județul Satu Mare (minus 15,25%).

Domenii de activitate afectate

Analiza pe domenii de activitate arată că sectorul comerțului cu ridicata și cu amănuntul, inclusiv repararea autovehiculelor și motocicletelor, este cel mai afectat, cu 1.021 firme dizolvate în ianuarie 2026. Aceasta rămâne consistentă cu trendurile din anii anteriori, unde comerțul este unul dintre sectoarele cu cea mai mare mobilitate și volatilitate de firme.

Alte sectoare în care s-au înregistrat dizolvări numeroase includ:

• activitățile profesionale, științifice și tehnice – 397 de cazuri

• construcțiile – 393 de cazuri

• industria prelucrătoare – 369 de cazuri

Aceste evoluții sugerează că provocările nu sunt izolate într-un singur sector, ci afectează mai multe domenii cheie ale economiei.

Suspendări și alte semnale economice

Pe lângă creșterea dizolvărilor, alte statistici publicate de ONRC arată că 2.046 de firme și-au suspendat activitatea în ianuarie 2026, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 20% față de aceeași perioadă a anului anterior. Cele mai multe suspendări au fost înregistrate în București, dar și în județe precum Cluj, Iași, Sibiu și Brașov.

Suspendarea activității poate fi un semn că firmele încearcă să câștige timp pentru reorganizare sau pentru a face față unor dificultăți financiare, în loc să opteze imediat pentru dizolvare.

Context economic mai larg

Evoluțiile din ianuarie 2026 se înscriu într-o tendință mai largă de creșteri ale problemelor financiare ale firmelor în România. De exemplu, în 2025 s-a observat o creștere a dizolvărilor pe întreg parcursul anului, iar datele cumulativ anunțate de ONRC arătau o creștere substanțială a numărului de companii dizolvate în primele luni ale anului trecut.

În plus, studiile privind insolvențele arată o tendință generală de creștere a acestui tip de proceduri, ceea ce poate indica presiuni financiare crescute asupra companiilor românești în 2025 și 2026.

Concluzie: un început de an dificil pentru firme

Datele statistice din ianuarie 2026 conturează o imagine dificilă pentru mediul de afaceri din România: creșteri semnificative ale dizolvărilor și suspendărilor de firme, cu impact asupra sectoarelor importante și asupra județelor cheie din economie.

Dacă aceste tendințe se vor menține în următoarele luni, mediul antreprenorial ar putea traversa o perioadă de ajustări economice profunde, afectând investițiile, crearea de locuri de muncă și dinamica pieței la nivel regional și național.