Primarii din peste 1.300 de comune protestează: grevă de avertisment și amenințări cu blocarea administrației locale
România se află în pragul unui conflict major între administrația centrală și cea locală, după ce peste 1.300 de comune au anunțat declanșarea unei greve de avertisment împotriva reformei administrației publice propuse de Guvern. Protestul, programat pentru 10 februarie 2026, reflectă nemulțumirea profundă a edililor față de măsurile anunțate, considerate excesiv de dure și adoptate fără consultarea celor direct afectați.
În aceeași zi, sute de primari se vor reuni la Palatul Parlamentului, la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România. Evenimentul este văzut ca o ultimă încercare de dialog cu premierul Ilie Bolojan, înainte ca Executivul să își asume răspunderea pe proiectul de lege. Potrivit edililor, miza este una esențială pentru funcționarea administrațiilor locale și pentru menținerea autonomiei acestora.
Președintele ACoR, Emil Drăghici, a declarat că reacția primarilor este rezultatul acumulării unor nemulțumiri vechi, amplificate de actuala reformă. Acesta a arătat că interesul pentru reuniunea de la București este extrem de ridicat, semn că edilii din toată țara se confruntă cu probleme similare. În opinia sa, Guvernul tratează administrația locală ca pe o structură subordonată, fără a ține cont de specificul și nevoile comunităților rurale.
Greva de avertisment va avea loc între orele 10:00 și 12:00 și va presupune suspendarea activității primăriilor comunale. Edilii avertizează că, dacă solicitările lor nu vor fi luate în considerare, vor trece la grevă generală imediat după adoptarea reformei. Această perspectivă ridică semne de întrebare serioase cu privire la funcționarea serviciilor publice la nivel local.
Reducerea personalului din administrația locală este una dintre cele mai controversate măsuri. Conform proiectului de lege, numărul maxim de posturi va fi redus cu până la 30%, ceea ce, în opinia primarilor, va genera blocaje administrative majore. În multe comune, fiecare angajat îndeplinește atribuții multiple, iar concedierile vor afecta direct capacitatea primăriilor de a răspunde nevoilor cetățenilor.
Pe lângă reducerea personalului, reforma prevede și limitarea resurselor financiare ale autorităților locale. Reducerea cotelor defalcate din TVA și impozitul pe venit este justificată de Guvern prin necesitatea responsabilizării administrațiilor locale. Primarii avertizează însă că, în lipsa sprijinului de la centru, multe comune riscă să intre în incapacitate de funcționare.
Emil Drăghici consideră că reforma trebuie regândită în ansamblu și adaptată realităților din mediul rural. Acesta subliniază că modernizarea administrației este necesară, dar nu poate fi realizată prin măsuri impuse unilateral, fără dialog și fără o analiză serioasă a impactului asupra comunităților locale.
